- Document
- Microbiologie_medicală_XfnUb66.docx
- Publicat
- 6 mai 2026 · de Ministerul Sănătății
- Rubrică
- Tematici examen specialitate 2026
- Cod de verificare
- 5fe46d58481c
Cum e structurat examenul
Documentul oficial descrie 2 probe, în ordinea asta:
- Proba scrisă
- Proba practică
Regulile comune tuturor specialităților, adică subiectele extrase din tematică, durata probei scrise și nota minimă, sunt în articolul despre înscrierea la examen, cu citatele din publicație.
Tematica publicată de minister
Tematica probei scrise are 69 de teme, în 8 secțiuni. Numerotarea reîncepe de la 1 la unele secțiuni, ca în documentul oficial; numerele de mai jos sunt cele din document.
Bacteriologie generală
- Structura bacteriei și funcții ale elementelor structurale, cu rol în patogenie. Caracteristici comparative între celulele procariote şi eucariote.
- Morfologie bacteriană. Forma şi dispunerea bacteriilor.
- Creșterea și nutriția bacteriană: necesități nutritive, factorii care influențează creșterea; medii de cultură; creșterea bacteriană și caracterele de cultură. Metabolismul bacterian: fermentația şi respirația.
- Genetica bacteriană: organizarea materialului genetic la bacterii, funcții, ereditatea și variabilitatea genetică; replicarea, transcrierea și traducerea mesajului genetic. Mecanisme ale variabilității genetice. Bacteriofagul.
- Efectul factorilor fizici şi chimici asupra bacteriilor.
- Sterilizarea şi dezinfecţia – definire; factorii care influențează distrugerea microorganismelor.
- Metode de sterilizare, tipuri, aplicații, metode de control al eficienței.
- Dezinfectanți şi antiseptice, aplicații, metode de control al eficienței.
- Antibiotice și chimioterapice: utilizări, clasificare, mecanisme de acțiune, proprietăți farmacocinetice și farmacodinamice.
- Mecanismele de rezistență la antimicrobiene.
- Interacțiunea gazdă-parazit.
- Microbiomul: definiție, rol in patogenia bolilor infecțioase si in apărarea anti-infecțioasă
- Patogeneza procesului infecțios.
- Factori bacterieni de patogenitate și virulență (definire, rezistența la fagocitoză, structuri de suprafață implicate, proliferarea intracelulară, producerea de exoenzime și toxine).
- Factorii de rezistență ai gazdei (barierele fizice, clearance, substanțe antimicrobiene, flora endogenă, fagocitoza, inflamaţia, răspunsul imun).
- Căi de transmitere a microorganismelor implicate în infecții umane
- Profilaxia infecțiilor bacteriene, tipuri de vaccinuri.
- Principiile terapiei antimicrobiene.
Biologie moleculară
- Cerințe specifice laboratorului de diagnostic molecular.
- Extracția acizilor nucleici.
- Reacția de polimerizare în lanț (PCR) – variante și aplicații clinice.
- Tehnici de analiză a proteinelor
Bacteriologie specială
- Genul Staphylococcus – caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
- Genurile Streptococcus, Enterococcus şi alţi coci Gram-pozitivi catalazo-negativi – caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
- Bacili Gram-pozitivi aerobi – caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene:
- Bacili nesporulaţi catalazo-pozitivi: Genul Corynebacterium; Listeria monocytogenes
- Bacili sporulaţi catalazo-pozitivi: Genul Bacillus.
- Coci Gram-negativi: Genurile Neisseria, Moraxella – caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
- Cocobacili Gram-negativi cu creştere dificilă: Genurile Haemophilus, Legionella, Bordetella – caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene. Bacterii implicate în zoonoze: Pasteurella, Brucella, Bartonella, Francisella – boli determinate, posibilități diagnostice;
- Ordinul Enterobacterales – caractere generale, clasificare, structură antigenică şi virulenţă, semnificaţie clinică, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene:
- Enterobacterii oportuniste: genurile Escherichia, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Proteus, Morganella, Providencia, Citrobacter;
- Patogeni intestinali: genurile Salmonella, Shigella, Yersinia, patotipuri enterale de E. coli,
- Genurile Vibrio, Aeromonas, Campylobacter şi Helicobacter – caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
- Bacili Gram-negativi nefermentativi: Genurile Pseudomonas, Acinetobacter – caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
- Bacterii anaerobe – caractere generale, patogeneză, semnificaţie clinică, diagnosticul de laborator, testarea sensibilităţii la antimicrobiene:
- Bacili Gram-pozitivi sporulați – Genul Clostridium și Clostridioides difficile;
- Anaerobi endogeni.
- Spirochete: Genurile Leptospira, Borrelia, Treponema: Caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, factori de patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice
- Genurile Chlamydia, Mycoplasma şi Ureaplasma – caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice.
- Mycobacterium tuberculosis – caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antibiotice.
- Biofilmul- etapele formării acestuia și implicația în patogenia infecțiilor.
Parazitologie generală
- Concepte fundamentale în Parazitologia medicală: Interacțiunea parazit-gazdă; Efectele paraziților asupra gazdei.
- Caractere generale ale paraziților de importanță medicală (reproducere, cicluri de viață/ontogenie parazitară): Protozoare, Helminți, Artropode
- Principii de chimioterapie antiparazitară; Rezistența la antiparazitare
Parazitologie specială
- Amibe: patogene Entamoeba histolytica, alte amibe intestinale conditionat-patogene (Entamoeba coli) si amibe libere: Naegleria fowleri, Acanthamoeba spp.
- Flagelate patogene cavitare: Giardia lamblia, Dientamoeba fragilis, Trichomonas vaginalis
- Flagelate tisulare: Leishmania, specii cu tropism pentru: tegument, (Leishmania tropica/major/aethiopica), viscerale (Leishmania donovani/infantum/chagasi); Trypanosoma brucei (africană), Trypanosoma cruzi (americană)
- Sporozoare: digestive (Cryptosporidium spp, Cystoisospora belli, Cyclospora cayetanensis); tisulare Plasmodium spp (vivax, ovale, malariae, falciparum, knowlesi), Babesia spp, Toxoplasma gondii
- Transfungi : Blastocystis hominis
- Distomieni: hepato-biliari (Fasciola spp), pulmonari (Paragonimus westermani), circulatori (Schistosoma spp)
- Cestode: Taenia solium, Taenia saginata, Hymenolepis nana/diminuta, Diphylobothrium latum, Dipyllidium caninum, Echinococcus granulosus/multilocularis
- Nematode: intestinale (Ascaris lumbricoides, Viermi cu cîrlig, Trichuris trichiura, Enterobius vermicularis, Strongyloides stercoralis); tisulare (Toxocara spp, Ancylostoma caninum, Filarii – caractere generale ; Trichinella spiralis
- Ectoparaziți: Sarcoptes scabiei, Ixodidae; Demodex spp, Anoplura-Pediculidae ,
Micologie
- Fungi de importanță medicală – caractere generale, taxonomie.
- Principalii fungi implicați în patologia umană: genurile Candida, Cryptococcus, Malassezia, Aspergillus, Penicillium, Mucorales, Pneumocystis, Fusarium, Microsporidia spp.
- Alţi agenţi ai micozelor cutanate: genurile Trichophyton, Microsporum, Epidermophyton.
- Alţi agenţi ai micozelor sistemice: genurile Blastomyces, Histoplasma, Coccidioides.
- Clasificare antifungicelor. Principii terapeutice ale infectiilor fungice, spectrul de activitate al antifungicelor. Mecanisme de rezistență la antifungice.
Virusologie generală
- Structura virusurilor. Ciclul replicativ viral. Strategia replicării virusurilor cu genom: ADNds; ARNss cu polaritate negativă şi ARNss cu polaritate pozitivă.
- Particularități ale imunității în viroze. Imunitate înăscută: Interferoni: mecanisme de acțiune și efecte biologice. Celule NK. Efectorii imunității dobândite. Strategii virale de eludare a răspunsului imun.
- Patogenia infecţiei virale. Infecții acute vs infecții persistente.
- Vaccinuri virale. Modalități de obținere. Avantajele și dezavantajele vaccinurilor inactivate si vaccinurilor vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor (proteine virale recombinante, vaccinuri ARNm, vaccinuri bazate pe vectori virali).
Virusologie specială
- Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, Poliomielita. Vaccinuri anti polio. Diferențe tulpini sălbatice – tulpini atenuate – tulpini derivate din vaccin.
- Gastroenterite virale. Agenți etiologici: Caliciviridae. Reoviridae. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, metode de prevenție – vaccinare antirotavirusuri.78. Arbovirusuri. Clasificare agenți etiologici. Structură, patogenie, principii de diagnostic. Virusul West Nile.
- Rhabdoviridae. Structură, particularități replicative, patogenie, principii de diagnostic, vaccinarea antirabică.
- Orthomixoviridae. Structură şi particularități replicative. Variabilitatea virusurilor gripale. Shift şi drift antigenic – tulpini pandemice şi tulpini epidemice. Vaccinuri în profilaxia gripei. Antivirale active pe virusuri gripale. Gripa aviară.
- Paramyxoviridae. Clasificare. Structură, particularități replicative. Principii de diagnostic. Virusul respirator sinciţial. Tratament şi profilaxie – vaccinuri anti VRS, anticorpi monoclonali utilizați pentru prevenția bolii la grupe de risc. Vaccinare. Virusuri paragripale. Virusul urlian. Virusul rujeolos. Patogenie, elemente de epidemiologie. Panencefalita sclerozantă subacută (PESS). Metode de profilaxie – vaccinul ROR. Noi paramixovirusuri cu potenţial neurotrop: V. Nipah. V. Hendra.
- Coronavirusuri umane inalt patogene: SARS CoV / MERS CoV / SARS CoV-2 . Replicarea SARS CoV-2. Antivirale active pe SARS CoV-2- mecanism de actiune. Vaccinuri anti SARs CoV-2- principalele platforme vaccinale, eficacitate, sigurantă
- Retroviridae. Virusul imunodeficienței umane dobândite – HIV. Structură. Particularităţi în replicarea HIV. Celule ţintă – Receptori şi coreceptori. Factori virali şi celulari ce influenţează replicarea. Căi de transmitere şi grupe de risc. Patogenie. Evoluţia şi monitorizarea infecţiei HIV/SIDA. Principalele clase de antiretrovirale – Mecanism de acțiune. Mecanisme ale rezistenţei la antiretrovirale. Prevenţia transmiterii materno-fetale. Modalități de profilaxie preexpunere.
- Virusuri hepatitice cu transmitere enterică. VHA şi VHE. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic. Metode de profilaxie – vaccinarea anti VHA. Tentative de vaccinare anti VHE.
- Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală: VHB, VHD, VHC. Structură, particularități replicative, patogenie, principii de diagnostic. Metode de profilaxie și tratament – vaccinare anti Hepatita B. Markeri pentru monitorizarea virusologică a evoluţiei şi tratamentului hepatitelor cronice. Principalele mecanisme implicate în cronicizarea indusa de VHB si VHC. Antivirale active pe VHB – mecanism de acțiune, Antivirale active pe VHC- mecanism de acțiune.
- Herpesviridae. Alfaherpesvirinae: Virusurile HSV 1 şi 2, VZV. Betaherpesvirinae: CMV; HHV6. HHV7. Gamaherpesvirinae: EBV, Virusul herpetic uman 8. Particularităţi ale ciclului replicativ viral. Mecanisme implicate în latenţă. Infecţia congenitală CMV. Principii de diagnostic. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri – mecanism de acţiune. Vaccinarea anti virus varicelo-zosterian.
- Papovaviridae. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, Papilomavirusuri umane. Infecţia litică versus infecţia persistentă. Mecanisme implicate în oncogeneza indusă de HPV. Vaccinuri HPV.
- Virusuri emergente. Filovirusuri;Virusurile Ebola şi Marburg, Arbovirusuri emergente: Zika, Chikungunya.
- Virusuri şi cancere. Proto-oncogene, gene supresoare ale tumorilor, oncogene virale. Mecanismele oncogenezei în infecțiile cu retrovirusuri oncogene (HTLV), gamaherpesvirusuri (EBV, HHV8), papilomavirusuri umane (HPV), virusurile hepatitice VHB și VHC.
Bibliografia oficială
- Buiuc D., Neguț M. Tratat de microbiologie clinică. Ediția a III-a, București, Editura medicală, 2017.
- Ghid pentru prevenirea și limitarea fenomenului de rezistență la antimicrobiene (AMR) și a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) – Microbiologie, Granturile SEE și Norvegiene, 2023 https://www.srm.ro/media/2024/12/1ghid-microbiologie.pdf
- Bălășoiu M. Microbiologie medicală. Craiova, Editura Medicală Universitară, 2020.
- Cernescu C. Virusologie medicală. București, Editura Medicală, 2012
- Ceaușu E: Tratat de boli infecțioase vol.1 (2018), vol 2 (2020), vol 3 (2024), Editura Medicală
- Costache C, Colosi AI. Parazitologie şi Micologie, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj Napoca, 2018
- The European Committee on Antimicrobial Susceptibility Testing (EUCAST). Antimicrobial Susceptibility testing- www.eucast.org
Versiuni arhivate
Rubricile ministerului au vechimi diferite. Mai jos, fiecare fișier găsit pentru această specialitate, cu data la care ministerul l-a pus acolo și cu codul lui de verificare. Codul se calculează din conținutul fișierului: dacă ministerul schimbă în el fie și un cuvânt, codul se schimbă și noi vedem asta.
| Rubrică | Publicat | Fișier | Cod de verificare |
|---|---|---|---|
| L1 | 6 mai 2026 | Microbiologie_medicală_XfnUb66.docx | 5fe46d58481c |
| L2 | 30 august 2023 | Microbiologie_medicală.pdf | a10ff7eb510a |
| L3 | 4 mai 2020 | Tematica-examen-scris-Microbiologie-Medicala-2020.pdf | 685011aa62c8 |
| L3 | 4 mai 2020 | Tematica-examen-practic-Microbiologie-Medicala-2020.pdf | 408901061fcd |
Sursele
- Microbiologie_medicală_XfnUb66.docx, documentul curent
- Tematici examen specialitate 2026, listarea ministerului
- Denumirea specialității: Ordin 1509/2008, formă consolidată 28.10.2024, legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/228243
- Înscrierea la examenul de medic specialist, pentru termene, dosar și regulile comune
Tematica de mai sus e lista de subiecte. Pe Grile-Specialitate, la Microbiologie medicală, există 21.793 de grile, 46.658 de flashcarduri și 275 de rezumate, împărțite pe capitole. Vezi ce acoperă fiecare capitol.