La examenul de specialitate, după metodologie, proba clinică are trei etape de câte 20 de minute: examinezi un pacient tras la sorți dintre cei aleși de comisie, îți pregătești expunerea și prezinți cazul, timp în care comisia îți poate pune întrebări. Proba practică se desfășoară după tematica specialității și după criteriile stabilite de comisia ta. La ambele, fiecare dintre cei 3 membri ai comisiei notează de la 1 la 10, nota minimă de promovare e 7,00, iar, după metodologia generală, rezultatul nu se poate contesta (Medicina de urgență și ATI au reguli proprii).
Câte probe clinice și practice ai și cum se numesc scrie în tematica specialității tale; lista pe specialități e în tabelul de mai jos. Unele tematici descriu și alt format al probei clinice, de exemplu interpretarea de imagini la Radiologie-imagistică medicală. Subiectele și baremele acestor probe le stabilește comisia ta de examen, nu Comisia națională care face subiectele probei scrise. Medicina de urgență și ATI au reguli proprii, descrise în ultima secțiune.
Pașii vin din metodologia examenului, în forma actualizată la 6 august 2026, iar structura probelor din tematicile oficiale publicate de Ministerul Sănătății. Unde documentele nu spun nimic despre un detaliu, scriem asta deschis.
- Când și unde au loc probele clinice și practice
- Proba clinică, pas cu pas
- Din ce se aleg cazurile clinice
- Proba practică: ce stabilesc tematica și comisia
- Câte probe clinice și practice are specialitatea ta
- Cum te pregătești pentru proba clinică și proba practică
- Cum se notează și când afli nota
- Proba clinică și proba practică nu se contestă
- Probele clinice la Medicina de urgență, ATI și Radiologie
Când și unde au loc probele clinice și practice
Zilele probelor clinice și practice nu apar în programul publicat pe ms.ro, care privește proba scrisă. Pentru probele clinice, comisia de examen trage la sorți seriile de candidați, câte doi, după afișarea rezultatelor de la scris, și întocmește un tabel al zilelor, pe care îl afișează la sediul ei. De acolo afli în ce zi dai proba clinică. Pentru proba practică, metodologia nu spune cum se stabilește ziua și unde se anunță; întreabă comisia de examen.
Toate probele au loc în zile lucrătoare, în perioada sesiunii (în toamna 2026: 7 octombrie – 3 noiembrie). Metodologia nu fixează câte zile trec între proba scrisă și prima probă clinică. Dacă specialitatea ta are două probe clinice, nu spune nici dacă se dau în aceeași zi sau în zile diferite.
La aceste probe sunt programați doar candidații care au cel puțin 7,00 la proba scrisă, după contestații. Dacă nu ai obținut 7,00, ce urmează e explicat în articolul despre ce se întâmplă după o sesiune nepromovată.
Probele clinice se țin într-o clinică de profil acreditată pentru pregătirea în specialitatea respectivă. Toate probele examenului le dai cu aceeași comisie, cea la care te-a repartizat Ministerul Sănătății.
Dacă nu poți ajunge în ziua probei. Metodologia și publicația sesiunii nu au nicio prevedere despre absența motivată de la o probă sau despre reprogramarea ei în aceeași sesiune. Dacă știi dinainte că nu poți ajunge, întreabă comisia de examen cât mai devreme.
Proba clinică, pas cu pas
Pașii, în ordinea din metodologie:
- Vii la clinică cu echipamentul de protecție corespunzător.
- Candidații din seria zilei stau izolați într-o cameră, sub supravegherea secretarului comisiei. Între timp, comisia alege câțiva pacienți, de preferință dintre cei nou-internați, îi examinează, le stabilește diagnosticul și întocmește pentru fiecare un buletin semnat de toți membrii.
- Extragi din urnă, în fața comisiei, biletul cu numele pacientului. Biletul e semnat de președintele comisiei și de tine.
- Cel puțin doi membri ai comisiei te conduc la patul pacientului. Ai 20 de minute să-l examinezi și poți cere rezultatele examenelor paraclinice necesare pentru diagnostic.
- Urmează 20 de minute într-o cameră de meditație, ca să-ți pregătești expunerea.
- Înainte de expunere, scrii diagnosticul pe un bilet, pe care îl semnezi împreună cu președintele comisiei.
- Prezinți cazul în 20 de minute. În timpul expunerii, comisia îți poate pune întrebări succinte despre caz și despre conduita diagnostică și terapeutică.
- La final, președintele îți arată buletinul cu diagnosticul stabilit de comisie.
Dacă ai lucrat în clinica în care se dă proba, președintele comisiei are grijă să nu primești un caz pe care îl cunoști. Pe toată durata probei, foaia de observație a pacientului rămâne la președintele comisiei.
Ce e nou la expunere. Comisia îți poate pune întrebări în timpul celor 20 de minute de expunere, deci poți fi întrerupt. Regula a fost adăugată în metodologie de același ordin care a adus acolo și subiectele unice de la proba scrisă. Înainte, metodologia spunea că, în timpul expunerii, candidatul „nu va fi întrerupt”. Câte întrebări pot fi, metodologia nu spune.
Unele tematici descriu altfel proba clinică la specialitatea lor. La Radiologie-imagistică medicală, proba clinică e examinarea și interpretarea de imagini radiologice. La Ortodonție și ortopedie dento-facială, probele clinice sunt prezentări de caz, cu examinarea clinică și a documentației (modele, radiografii).
La Oncologie medicală, tematica descrie trei etape de câte 20 de minute: examenul clinic, interpretarea explorărilor biologice și imagistice cerute de candidat și prezentarea cazului. Tematica nu pomenește cele 20 de minute de meditație din metodologie.
Din ce se aleg cazurile clinice
Metodologia cere ca diagnosticul pacienților aleși să corespundă tematicii specialității tale. Mai multe tematici spun exact din ce parte a lor se aleg cazurile:
- Medicină de familie: pentru cele două probe clinice, una la adult și una la copil, cazurile se aleg din tematica probei scrise;
- Cardiologie: la proba clinică de cardiologie, cazurile se aleg din tematica probei scrise, iar proba clinică de medicină internă are în tematică propria listă de teme;
- Psihiatrie: din tematica clinică a probei scrise;
- Dermatovenerologie: din toată problematica specialității;
- Endodonție: din tematica probei practice.
Și alte tematici leagă proba clinică de tematica probei scrise, de exemplu Alergologie și imunologie clinică, Chirurgie plastică, Chirurgie toracică, Genetică medicală, Neurochirurgie și Oftalmologie. La aceste specialități, lista de teme pe care o înveți pentru scris e și lista din care vin cazurile clinice.
Proba practică: ce stabilesc tematica și comisia
Pentru proba practică, metodologia nu descrie pași, cum face la proba clinică. Spune doar că se desfășoară după tematica specialității și după criteriile stabilite de fiecare comisie, în funcție de specialitate: numărul de subiecte, timpul de executare, expunerea și altele. Numărul de subiecte și timpul pe care îl ai sunt scrise fie în tematica specialității (la Otorinolaringologie, de exemplu), fie în criteriile stabilite de comisia ta. Metodologia nu spune dacă și când îți comunică comisia aceste criterii, așa că întreabă comisia din timp.
Proba practică arată foarte diferit de la o specialitate la alta. Câteva exemple din tematici:
- Urologie: executarea unei manevre urologice sau a unei tehnici chirurgicale pe cadavru;
- Anatomie patologică: a doua probă practică e un diagnostic microscopic din tematica probei scrise, pe cinci preparate netumorale și cinci tumorale;
- Ortodonție și ortopedie dento-facială: efectuarea unei manopere terapeutice de specialitate;
- Farmacie clinică: analiza și interpretarea unei scheme de farmacoterapie, cu medicamente din grupele de la proba scrisă;
- Otorinolaringologie: tematica fixează 20 de minute de meditație, 20 de minute de expunere și 20 de minute pentru executarea probei.
Câte probe clinice și practice are specialitatea ta
Ca regulă generală, metodologia spune că după proba scrisă urmează „una sau două probe clinice și o probă practică”. Numărul exact și subiectele le dă tematica specialității tale, iar tematicile diferă mult între ele. Tabelele de mai jos sunt făcute după tematicile de pe pagina „Tematici examen specialitate 2026” a Ministerului Sănătății, verificate la 23 octombrie.
Caută-ți specialitatea în ordine alfabetică. Tabelul arată ce urmează după proba scrisă, așa că la numărul total de probe se adaugă și ea.
Medicină
| Specialitatea | Ce urmează după proba scrisă |
|---|---|
| Alergologie și imunologie clinică | o probă clinică și o probă practică |
| Anatomie patologică | două probe practice, fără probă clinică |
| Anestezie și terapie intensivă | sesiune separată, cu reguli proprii (vezi la final) |
| Boli infecțioase | o probă clinică și o probă practică de laborator |
| Cardiologie | o probă clinică de cardiologie, una de medicină internă și o probă practică |
| Cardiologie pediatrică | examen clinic cu probă de ecocardiografie, proba „caseta video” și proba de interpretare a examinărilor paraclinice |
| Chirurgie cardiovasculară | două probe clinice și o probă practică |
| Chirurgie generală | tematica e un document scanat (vezi sub tabel) |
| Chirurgie orală și maxilo-facială | nu are tematică pe pagina de tematici (vezi sub tabel) |
| Chirurgie pediatrică | o probă practică, fără probă clinică |
| Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă | două probe clinice și o probă practică |
| Chirurgie toracică | două probe clinice și o probă practică operatorie |
| Chirurgie vasculară | tematica și clarificarea publicată lângă ea diferă la numărul probelor clinice (vezi sub tabel) |
| Dermatovenerologie | două probe clinice și o probă practică |
| Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice | o probă clinică de diabet, nutriție și boli metabolice, una de medicină internă și o probă practică |
| Endocrinologie | două probe clinice și o probă practică |
| Epidemiologie | un examen practic oral, fără probă clinică |
| Expertiza medicală a capacității de muncă | un examen clinic |
| Farmacologie clinică | două probe practice, fără probă clinică |
| Gastroenterologie | o probă clinică și o probă practică |
| Gastroenterologie pediatrică | examen clinic, proba de endoscopie, proba de ecografie și proba „caseta video” |
| Genetică medicală | două probe practice și o probă clinică |
| Geriatrie și gerontologie | o probă clinică și o probă practică |
| Hematologie | o probă clinică de hematologie, una de medicină internă și o probă practică |
| Igienă | două probe practice, fără probă clinică |
| Medicina muncii | o probă clinică și o probă practică |
| Medicină de familie | două probe clinice (una la adult, una la copil) și o probă practică |
| Medicină de laborator | trei probe practice, fără probă clinică |
| Medicină de urgență | metodologie proprie (vezi la final) |
| Medicină fizică și de reabilitare | un examen clinic și o probă de abilități / manualități |
| Medicină internă | două probe clinice și o probă de interpretare a investigațiilor paraclinice |
| Medicină legală | trei probe practice, fără probă clinică |
| Medicină nucleară | două probe practice (tehnica examinării și interpretare de imagini), fără probă clinică |
| Medicină sportivă | două probe clinice (pe sportivul sănătos și pe sportivul bolnav) și o probă practică |
| Microbiologie medicală | tematica are o parte pentru examenul practic și nu numește o probă clinică |
| Nefrologie | două probe clinice și o probă practică |
| Nefrologie pediatrică | un examen clinic și o probă de abilități / manualități |
| Neonatologie | două probe clinice (nou-născutul la termen și nou-născutul prematur) și o probă practică |
| Neurochirurgie | o probă clinică și o probă practică |
| Neurologie | două probe clinice și o probă de abilități de diagnostic paraclinic specific |
| Neurologie pediatrică | două probe clinice și o probă practică |
| Obstetrică-ginecologie | o probă clinică de obstetrică, una de ginecologie și o probă practică |
| Oftalmologie | o probă clinică și o probă practică în două părți, A și B |
| Oncologie medicală | o probă clinică și o probă practică |
| Oncologie și hematologie pediatrică | două examene clinice și două probe de abilități / manualități |
| Ortopedie pediatrică | două probe clinice și o probă practică |
| Ortopedie și traumatologie | două probe clinice (ortopedie, traumatologie) și o probă practică operatorie |
| Otorinolaringologie | două probe clinice și o probă practică operatorie |
| Pediatrie | un examen clinic și o probă de abilități / manualități |
| Pneumologie | două probe clinice și o probă practică |
| Pneumologie pediatrică | un examen clinic și o probă de abilități / manualități |
| Psihiatrie | două probe clinice și o probă practică |
| Psihiatrie pediatrică | două probe clinice și o probă practică |
| Radiologie-imagistică medicală | o probă clinică (interpretare de imagini) și o probă practică |
| Radioterapie | o probă clinică și o probă practică |
| Reumatologie | o probă clinică de medicină internă, una de reumatologie și o probă practică |
| Sănătate publică și management | două probe practice, fără probă clinică |
| Urologie | o probă clinică și o probă practică pe cadavru |
Medicină dentară
| Specialitatea | Ce urmează după proba scrisă |
|---|---|
| Chirurgie dento-alveolară | două probe clinice și o probă practică |
| Chirurgie stomatologică și maxilo-facială | două probe clinice și o probă practică |
| Endodonție | o probă practică și o probă clinică |
| Ortodonție și ortopedie dento-facială | două probe clinice și o probă practică |
| Parodontologie | o probă practică și o probă clinică |
| Pedodonție | tematica e un document scanat (vezi sub tabel) |
| Protetică dentară | o probă practică și o probă clinică |
| Stomatologie generală | două probe practice, fără probă clinică |
Farmacie
| Specialitatea | Ce urmează după proba scrisă |
|---|---|
| Analize medico-farmaceutice și de laborator (denumirea nu apare ca atare în nomenclator; vezi sub tabel) | o probă practică, fără probă clinică |
| Farmacie clinică | o probă practică, fără probă clinică |
| Farmacie generală | o probă practică, fără probă clinică |
| Industrie farmaceutică și cosmetică | o probă practică, fără probă clinică |
Temele probei scrise și bibliografia fiecărei specialități dentare sunt în articolul despre examenul de specialitate pentru medicii dentiști. La farmacie, temele fiecărei specialități, denumirile ei din documente și ce cere proba practică sunt în articolul despre examenul de specialitate pentru farmaciști.
Pe lângă Medicina de urgență și ATI, patru specialități nu au în tabel o listă de probe. Tematicile de Chirurgie generală și de Pedodonție sunt publicate ca documente scanate: le poți deschide pe pagina de tematici, dar noi nu am putut verifica textual structura probelor. La Chirurgie vasculară, antetul tematicii are două examene clinice, iar clarificarea publicată lângă ea are o singură probă clinică. Chirurgie orală și maxilo-facială apare în programul probelor scrise, dar nu are tematică pe pagina de tematici.
Probele exacte ale specialității tale sunt la începutul tematicii ei, pe pagina de tematici a Ministerului Sănătății. Verifică și documentele publicate lângă tematică: clarificări, precizări, erate. Dacă nu e clar sau specialitatea ta nu are tematică publicată, întreabă comisia de examen sau Ministerul Sănătății. Cum e construită o tematică afli din articolul despre tematica și bibliografia oficială.
Cum te pregătești pentru proba clinică și proba practică
Ce trebuie să știi pentru probe stabilește tematica. Separat, poți exersa felul în care decurg probele:
- Verifică în tematica ta din ce listă se aleg cazurile clinice. La mai multe specialități e chiar tematica probei scrise.
- Exersează prezentarea unui caz în 20 de minute, cu un coleg care îți pune întrebări despre caz și despre conduită în timp ce vorbești. La examen, comisia poate întreba în timpul expunerii.
- Obișnuiește-te să formulezi diagnosticul în scris la finalul pregătirii: la examen îl treci pe un bilet înainte de expunere și îl semnezi împreună cu președintele comisiei.
- În cele 20 de minute la pat poți cere rezultatele examenelor paraclinice ale pacientului. Ține cont de asta când îți împarți timpul.
- Pentru proba practică, citește ce cuprinde ea în tematica ta și întreabă comisia ce criterii a stabilit: numărul de subiecte, timpul, expunerea.
- Pregătește-ți echipamentul de protecție pentru proba clinică. Metodologia nu spune ce acte să ai la tine la probele clinice și practice (actul de identitate îl cere explicit la proba scrisă), așa că întreabă comisia.
Cum se notează și când afli nota
La proba clinică și la proba practică, fiecare dintre cei 3 membri ai comisiei îți dă o notă de la 1 la 10, iar nota probei e media aritmetică a celor trei. La proba practică, nota se calculează cu două zecimale. La proba clinică, metodologia nu spune câte zecimale are nota.
Nota se afișează la sediul comisiei în aceeași zi, la sfârșitul examenului.
Fiecare probă e eliminatorie. După proba clinică, la probele următoare sunt programați doar candidații cu cel puțin 7,00, iar proba practică se promovează tot cu minimum 7,00. Dacă specialitatea ta are două probe clinice, fiecare e o probă separată, cu nota ei, și fiecare trebuie promovată cu cel puțin 7,00.
Dacă nu obții 7,00 la o probă clinică sau practică. Nu mai dai probele care urmează și nu promovezi examenul în această sesiune. Metodologia generală și publicația nu spun dacă proba scrisă sau alte probe promovate se păstrează pentru o sesiune următoare; o astfel de regulă există doar la Medicina de urgență, descrisă mai jos. Ce urmează afli din articolul despre ce se întâmplă după o sesiune nepromovată, iar pentru situația ta întreabă direcția de sănătate publică sau Ministerul Sănătății.
În media generală, fiecare probă clinică sau practică are aceeași greutate ca proba scrisă, iar media trebuie să fie de cel puțin 7,00. Cum se calculează, cu un exemplu, afli din articolul despre cum arată examenul de specialitate.
Subiectele și baremele probelor clinice și practice le stabilește comisia de examen, pe baza tematicii. Tot ea răspunde de desfășurarea probelor și de evaluarea finală. Spre deosebire de baremul probei scrise, metodologia nu prevede afișarea baremelor de la aceste probe.
Proba clinică și proba practică nu se contestă
După metodologia generală, rezultatul probei clinice și cel al probei practice nu se pot contesta. Metodologia o spune la fiecare dintre cele două probe, iar publicația sesiunii o repetă: „Probele clinice / practice nu se pot contesta.” Contestația e prevăzută pentru rezultatul probei scrise; pașii sunt în articolul despre barem, rezultate și contestații.
Separat, metodologia (art. 16) îi dă comisiei de soluționare a contestațiilor și reevaluarea „altor solicitări de natura contestațiilor, în cazul probelor clinice și practice”, fără să spună ce sunt acestea. Pentru situația ta, întreabă comisia de examen sau direcția de sănătate publică.
Publicația scrie regula pentru toate specialitățile, cu excepția Medicinei de urgență, care are metodologia ei. ATI nu apare în publicația de toamnă, iar metodologia ei permite contestația și la probele clinice și practice (vezi articolul despre excepțiile de la examenul de specialitate).
Probele clinice la Medicina de urgență, ATI și Radiologie
Medicina de urgență are metodologie proprie, iar examenul se dă doar la București și la Târgu Mureș. Potrivit publicației sesiunii, proba scrisă e urmată de o probă clinică teoretică și de o probă practică pe simulatoare de pacient. Tematica de Medicină de urgență de pe ms.ro listează însă două probe clinice, de urgențe medicale și de urgențe chirurgicale. Fiecare probă se promovează cu nota minimă 7,00.
Aici există și o regulă pe care metodologia generală nu o are. Cine a promovat proba scrisă într-o sesiune anterioară, dar nu a promovat examenul din cauza probelor clinice sau practice, dă doar aceste probe, cu punctajul scrisului păstrat, „pentru următoarele 3 sesiuni ordinare de examen de specialitate, după promovare”, cum scrie publicația.
ATI (anestezie și terapie intensivă) are o sesiune separată (în toamna 2026: 19 septembrie – 3 noiembrie), cu publicație proprie. După proba scrisă urmează două probe clinice și o probă practică. Regulile ATI vin dintr-o metodologie proprie, aprobată prin Ordinul ministrului sănătății nr. 4.533/2024, și sunt descrise în articolul despre excepțiile de la examenul de specialitate.
Radiologie-imagistică medicală: examenul obișnuit urmează regulile din acest articol. Rezidenții care aleg examenul european de radiologie (EDiR), îl promovează și apar în catalogul final întocmit de comisia care organizează examenul european nu mai dau probele examenului obișnuit. Ce diferă la toate trei afli din articolul despre excepțiile de la examenul de specialitate.
Toate etapele examenului, pe scurt, sunt în ghidul examenului de specialitate.
Sursele
- Publicația Ministerului Sănătății pentru sesiunea 7 octombrie – 3 noiembrie 2026 (PDF, 9 pagini): clinica acreditată, necontestarea probelor clinice și practice, criteriile comisiei, Medicina de urgență, Radiologie.
- Metodologia examenului, aprobată prin ordinul comun nr. 3.393/6.495/2023 al ministerelor sănătății și educației, forma consolidată la 6 august 2026: zilele lucrătoare (art. 21), comisia de contestații (art. 16), probele clinice (art. 29–31), proba practică (art. 32–34), catalogul și media (art. 35–36).
- Aceeași metodologie, în forma de dinainte de Ordinul nr. 966/4.592/2026: expunerea clinică fără întreruperi.
- Tematici examen specialitate 2026: structura probelor pe fiecare specialitate, capitolele probelor clinice și practice, clarificările publicate lângă tematici.
- Referatul de aprobare al proiectului de ordin, publicat de Ministerul Sănătății: modificările propuse, printre care una la proba clinică.
- Programul probelor scrise din sesiunea de toamnă (PDF, ms.ro): doar proba scrisă.
- Publicația Ministerului Sănătății pentru examenul european de radiologie (EDiR): catalogul final și cine e exceptat de la probele examenului obișnuit.
- Examene și concursuri naționale, pagina unde apar publicațiile fiecărei sesiuni, inclusiv publicația și metodologia pentru ATI.
- Metodologia examenului de specialitate la ATI, anexa la Ordinul ministrului sănătății nr. 4.533/2024: probele și contestațiile la ATI.
Verificat pe publicația oficială la 23 octombrie 2026, împreună cu metodologia examenului (forma actualizată și forma de dinainte), textul Ordinului nr. 966/2026 din Monitorul Oficial, tematicile oficiale și clarificările lor, nomenclatorul specialităților, referatul de aprobare, programul probelor scrise și publicația examenului european de radiologie. Regulile se pot schimba printr-un nou ordin, iar tematicile se pot actualiza de la o sesiune la alta. Dacă găsești o diferență față de ce scrie aici, spune-ne și corectăm.
Dacă specialitatea ta e acoperită pe Grile-Specialitate, găsești acolo grile explicate, seturi de flashcarduri și rezumate pentru fiecare capitol, ca să-ți verifici cunoștințele. Examinarea pacientului, expunerea cazului și manoperele probei practice se pregătesc însă în clinică.



