Din sesiunea de toamnă 2026, la proba scrisă a examenului de specialitate fiecare specialitate are aceleași subiecte în toată țara. Subiectele și baremul le face Comisia națională de elaborare a subiectelor pentru proba scrisă (pe scurt, Comisia națională), formată din coordonatori de rezidențiat în acea specialitate, din toate centrele universitare în care se face pregătirea în rezidențiat. Lucrarea ta o corectează, ca și până acum, comisia de examen din centrul tău, după baremul Comisiei naționale.
Sesiunea 7 octombrie – 3 noiembrie este primul examen de specialitate cu subiecte unice la nivel național. Ordonanța rezidențiatului și metodologia examenului aplică regula de la această sesiune înainte, fără o dată de sfârșit, așa că ea rămâne valabilă și la sesiunile următoare, cât timp textele nu se schimbă. Medicina de urgență, ATI și Radiologia au reguli aparte, explicate la final.
Regulile vin dintr-un ordin comun al Ministerului Sănătății și al Ministerului Educației și Cercetării, care a modificat metodologia examenului și a apărut în Monitorul Oficial pe 6 august. Am pus față în față metodologia de dinainte și pe cea de acum, iar unde documentele nu spun ceva, îți spunem asta.
- Ce s-a schimbat, pe scurt
- Cine face subiectele: Comisia națională
- Cum se aleg cele 10 teme
- Aceeași zi și oră în toată țara, pentru fiecare specialitate
- Cine face baremul și cine îți corectează lucrarea
- Ce a rămas la fel: 10 subiecte, 3 ore și formatul
- Ce e diferit la Medicina de urgență, ATI și Radiologie
- Alte reguli schimbate de același ordin
Ce s-a schimbat, pe scurt
Coloana „Înainte” arată regulile de până la ordin, aplicate și în sesiunea de primăvară. Coloana „Acum” arată regulile în vigoare.
| Ce | Înainte | Acum |
|---|---|---|
| Cine formulează subiectele | comisia de examen din centru | Comisia națională a fiecărei specialități, aceeași în toată țara |
| Cine extrage cele 10 teme | primul candidat în ordine alfabetică, în sală | un membru al Comisiei naționale, dimineața, la sediul ei |
| Cine face baremul | comisia de examen | Comisia națională |
| Afișarea baremului | nu era prevăzută în metodologie | la sediul comisiei de examen, în cel mult o oră de la încheierea probei |
| Data și ora probei | puteau diferi între centre | aceleași în toate centrele, pentru o specialitate |
| Cine corectează | comisia de examen, fără termen în metodologie | comisia de examen, după baremul Comisiei naționale, în cel mult 3 zile lucrătoare |
Cu excepția Medicinei de urgență și a ATI, care au reguli proprii, au rămas la fel cele 10 subiecte, cele 3 ore, nota minimă 7,00, dictarea subiectelor în sală și forma descriptivă a răspunsurilor. Detaliile sunt mai jos.
De ce abia din toamnă: o ordonanță a Guvernului, OG nr. 44/2024, modificase ordonanța rezidențiatului ca subiectele unice să înceapă cu sesiunea din semestrul I al anului 2026. În ianuarie, o nouă ordonanță, OG nr. 2/2026, a mutat începutul la sesiunea din semestrul II. De aceea, sesiunea de primăvară s-a dat încă după regulile vechi.
Cine face subiectele: Comisia națională
Pentru fiecare specialitate, ministrul sănătății desemnează prin ordin o Comisie națională de elaborare a subiectelor pentru proba scrisă. O formează coordonatori de rezidențiat din specialitatea respectivă, din toate centrele universitare în care se face pregătirea în rezidențiat. Președintele ei nu e stabilit dinainte: se trage la sorți dintre membri, în dimineața examenului.
Potrivit metodologiei, Comisiei naționale îi revin formularea subiectelor probei scrise și elaborarea baremului de corectură. Tot ea extrage temele, trimite subiectele și baremul în centre și sigilează materialele, cum vezi mai jos. Sediul ei și data probei scrise le stabilește Ministerul Sănătății, cu consultarea universităților de medicină și farmacie. Câți membri are comisia, metodologia nu spune.
Înainte de proba scrisă, membrii Comisiei naționale, ca și membrii și supleanții comisiilor de examen, depun o declarație de confidențialitate, după un model pus la dispoziție de minister. Prevederea e nouă.
Cum se aleg cele 10 teme
Cu trei ore înainte de începerea probei, Comisia națională se întâlnește la sediul pus la dispoziție de o universitate de medicină și farmacie. După tragerea la sorți a președintelui, acesta pune într-o urnă biletele, fiecare cu un număr al unei teme din tematica probei scrise. Un membru al comisiei extrage 10 bilete, pe care le semnează apoi el și președintele.
Din cele 10 teme mari extrase, comisia formulează cele 10 subiecte. Subiectele ajung la comisiile de examen din centre în format electronic, printr-un canal securizat. Comunicatul ministerului din 7 august spune că se transmit simultan către toate centrele.
Până la această sesiune, extragerea se făcea în sala de examen: primul candidat în ordine alfabetică trăgea cele 10 bilete, iar comisia de examen formula apoi întrebările. Aceste prevederi au fost abrogate, așa că la extragere nu mai participă niciun candidat.
Pentru pregătire, asta înseamnă că numerele din urnă sunt numerele temelor din tematica probei scrise a specialității tale. La Farmacie clinică, de exemplu, tematica probei scrise are 35 de teme numerotate.
Citește însă și începutul tematicii tale, pentru că unele împart cele 10 subiecte pe părți. La Nefrologie, tematica cere 3 subiecte din trunchiul comun și 7 din nefrologie, iar la Medicina de laborator subiectele sunt împărțite pe module. Metodologia nu spune cum se respectă această împărțire la extragerea din urnă. Cum e construită o tematică afli din articolul despre tematica și bibliografia oficială.
Aceeași zi și oră în toată țara, pentru fiecare specialitate
Pentru o specialitate, proba scrisă are aceeași dată și aceeași oră în toate centrele. Nu toate specialitățile dau însă în aceeași zi, cum arată programul publicat pe ms.ro. Documentele oficiale formulează regula mai general și pot lăsa altă impresie:
- metodologia: proba scrisă se desfășoară „la aceeași dată și la aceeași oră în toate centrele universitare”;
- publicația sesiunii: „la aceeași dată și la aceeași oră pentru fiecare dintre specialitățile” din nomenclatorul oficial al specialităților;
- comunicatul ministerului din 7 august: proba se desfășoară „simultan, la aceeași dată și oră”.
La Medicina de familie, de exemplu, programul dă aceeași dată și aceeași oră în toate cele 12 centre: 8 octombrie, ora 10:30. Unde un centru are mai multe comisii pentru aceeași specialitate, toate au aceeași dată și oră: la București, cele 4 comisii de Medicină de familie au în program 8 octombrie, ora 10:30. În această sesiune, programul împarte probele scrise pe 10 zile, între 7 și 20 octombrie.
În sesiunea de primăvară, încă după regulile vechi, aceeași specialitate putea avea proba scrisă în zile diferite de la un centru la altul. La Medicina de familie, programul de primăvară dădea 20 aprilie la Craiova și la Timișoara și 4 mai la Arad și la Constanța.
Pentru specialitatea ta, data, ora și locul probei scrise se afișează pe site-ul Ministerului Sănătății, odată cu listele candidaților.
Cine face baremul și cine îți corectează lucrarea
Baremul de corectură îl elaborează tot Comisia națională, în timpul probei scrise. Îl semnează președintele și toți membrii prezenți fizic la sediul Comisiei naționale. După ce proba s-a încheiat în toate centrele, comisia trimite baremul, prin canalul securizat, comisiilor de examen. Baremul se afișează la sediul comisiei de examen în cel mult o oră de la încheierea probei scrise.
Apoi Comisia națională sigilează toate materialele, inclusiv baremul, și le predă, cu procesul-verbal, universității care i-a găzduit sediul, ca să ajungă la Ministerul Sănătății. Cu asta, comisia își încheie activitatea.
Lucrarea ta o corectează comisia de examen la care te-a repartizat ministerul, pe baza baremului Comisiei naționale.
Ce spun documentele despre afișarea baremului, cum afli nota, cum depui contestația și ce a comunicat oficial ministerul despre această sesiune, cu data, afli din articolul despre barem, rezultate și contestații.
Ce a rămas la fel: 10 subiecte, 3 ore și formatul
În afară de Medicina de urgență și ATI, proba scrisă are tot 10 subiecte și durează 3 ore. E eliminatorie, cu nota minimă 7,00. Pentru durată, comunicatul ministerului din 7 august spune explicit: „durata probei rămâne de trei ore”.
Nici dictarea nu s-a schimbat: subiectele se dictează, iar tu treci fiecare enunț pe fila lui din caietul-tip. Proba începe când se termină dictarea ultimului subiect. În sală s-au schimbat însă alte lucruri: extragerea temelor nu mai are loc acolo, iar regulile pentru prezentare și pentru telefoane sunt noi (vezi alte reguli schimbate).
Nici formatul nu s-a schimbat în această sesiune. Referatul de aprobare care a însoțit proiectul de ordin, publicat de minister, consemnează că, în urma consultărilor cu universitățile de medicină și farmacie, proba scrisă nu se putea organiza ca grilă cu 100–150 de întrebări în sesiunea octombrie – noiembrie. De aceea s-a păstrat forma de „10 întrebări descriptive”.
Metodologia în vigoare cere tot 10 subiecte, fără să folosească cuvintele „descriptiv” sau „grilă”. Pentru o sesiune următoare, verifici formatul în publicația ei, pe ms.ro. Cum diferă proba scrisă de testul grilă de la rezidențiat afli din articolul despre examenul de specialitate față de concursul de rezidențiat.
Probele clinice și practice nu intră în noul sistem: subiectele și baremele lor le stabilește în continuare comisia de examen, pe baza tematicii. Probele de după scris, nota de trecere și media sunt explicate în articolul despre cum arată examenul de specialitate.
Ce e diferit la Medicina de urgență, ATI și Radiologie
Potrivit ordonanței rezidențiatului, Medicina de urgență și ATI (anestezie și terapie intensivă) au metodologii proprii. La Medicina de urgență, publicația sesiunii descrie altă probă scrisă: un test grilă, care începe la aceeași oră în cele două centre, București și Târgu Mureș, cu teste identice. Publicația o trimite la metodologia ei proprie și nu spune dacă subiectele le face și aici Comisia națională.
ATI are o sesiune separată, 19 septembrie – 3 noiembrie, cu publicație proprie. La ATI, proba scrisă e un chestionar cu 120 de întrebări, dat la București odată cu examenul european EDA. Regulile ATI vin dintr-o metodologie proprie, aprobată prin Ordinul ministrului sănătății nr. 4.533/2024, și sunt descrise în articolul despre excepțiile de la examenul de specialitate.
La Radiologie-imagistică medicală, examenul obișnuit se dă după metodologia generală, deci cu subiectele unice descrise mai sus; proba lui scrisă apare în programul sesiunii pe 19 octombrie. Rezidenții care îndeplinesc condițiile pot alege, în locul lui, examenul european de radiologie (EDiR). Detaliile pentru toate trei sunt în articolul despre excepțiile de la examenul de specialitate.
Alte reguli schimbate de același ordin
Același ordin a schimbat și câteva reguli care nu țin de subiecte:
- Ziua probei. S-au schimbat regulile despre momentul în care te prezinți la proba scrisă și despre locul unde se depozitează telefoanele și ceasurile. Ce înseamnă concret, de la intrare până la predarea lucrării: ziua probei scrise.
- Contestațiile. Răspunsul vine într-o zi lucrătoare de la expirarea termenului de depunere, nu în 24 de ore.
- Proba clinică. În cele 20 de minute ale expunerii, comisia îți poate pune întrebări succinte despre caz și despre conduita diagnostică și terapeutică. Înainte, expunerea se făcea fără întreruperi.
Toate etapele examenului, pe scurt, sunt în ghidul examenului de specialitate.
Sursele
- Publicația Ministerului Sănătății pentru sesiunea 7 octombrie – 3 noiembrie 2026 (PDF, 9 pagini): Comisia națională, baremul transmis prin canal securizat și afișat în cel mult o oră, excepțiile.
- Ordinul nr. 966/4.592/2026 al Ministerului Sănătății și al Ministerului Educației și Cercetării, pe portalul legislativ: modificările metodologiei, publicate în Monitorul Oficial nr. 649.
- Metodologia examenului, aprobată prin ordinul comun nr. 3.393/6.495/2023 al ministerelor sănătății și educației, forma consolidată la 6 august 2026: regulile de acum.
- Aceeași metodologie, în forma de dinainte de Ordinul nr. 966/4.592/2026: regulile vechi din comparație.
- Programul probelor scrise din sesiunea de toamnă (PDF, ms.ro): data, ora și locul, pe specialități și centre.
- Programul probelor scrise din sesiunea de primăvară (PDF, ms.ro): datele diferite de la un centru la altul.
- Referatul de aprobare publicat de Ministerul Sănătății, care a însoțit proiectul de ordin: de ce s-a păstrat formatul descriptiv.
- Comunicatul Ministerului Sănătății din 7 august despre subiectele unice.
- OG nr. 18/2009, ordonanța rezidențiatului, forma actualizată publicată de Colegiul Medicilor din România: subiectele unice pe țară și metodologiile proprii pentru Medicina de urgență și ATI.
- OG nr. 44/2024, pe portalul legislativ: textul inițial, cu subiectele unice din semestrul I al anului 2026.
- OG nr. 2/2026, pe portalul legislativ: mutarea începutului la sesiunea din semestrul II al anului 2026.
- Tematici examen specialitate 2026: tematica probei scrise pentru fiecare specialitate.
- Examene și concursuri naționale, pagina unde apar publicațiile și programele fiecărei sesiuni, inclusiv cea pentru ATI.
Verificat pe publicația oficială la 23 octombrie 2026, împreună cu ordinul de modificare, metodologia în forma actualizată și în forma de dinainte, ordonanța rezidențiatului și cele două ordonanțe care au fixat începutul subiectelor unice, programele probelor scrise din cele două sesiuni, referatul de aprobare și comunicatul ministerului. Regulile se pot schimba printr-un nou ordin sau printr-o modificare a ordonanței rezidențiatului. Dacă găsești o diferență față de ce scrie aici, spune-ne și corectăm.
Dacă specialitatea ta e acoperită pe Grile-Specialitate, găsești acolo grile explicate, seturi de flashcarduri și rezumate pentru fiecare capitol, ca să-ți verifici cunoștințele pe tematică. La proba scrisă cu 10 subiecte, răspunsurile se redactează, nu se bifează, așa că redactarea o exersezi separat.



