La proba scrisă a examenului de specialitate primești 10 subiecte și ai 3 ore pentru ele. Împărțite egal, sunt 18 minute pe subiect. Pe lângă materie, poți exersa trei lucruri: lucrul temă cu temă pe lista din tematica probei scrise, redactarea de mână într-un timp fixat de tine și simulările de 10 subiecte în 3 ore.
Regulile vin din metodologia examenului, în forma actualizată la 6 august 2026, și din publicația Ministerului Sănătății pentru sesiunea de toamnă. Sunt aceleași pentru toate specialitățile, în afară de Medicina de urgență și ATI (anestezie și terapie intensivă), care au metodologii proprii; ce e altfel la ele găsești la final. Materia nu e aici: o stabilește tematica specialității tale. Calculele de timp sunt ale noastre, iar unde documentele nu spun ceva, îți spunem asta.
- Regulile probei scrise și ce poți exersa pentru fiecare
- Cum îți împarți cele 3 ore
- Cum folosești tematica probei scrise
- Cum exersezi redactarea răspunsurilor descriptive
- Simularea cronometrată: 10 subiecte în 3 ore
- Recapitularea, temă cu temă
- Pregătirea la Medicina de urgență, ATI și Radiologie
Regulile probei scrise și ce poți exersa pentru fiecare
În prima coloană sunt regulile probei scrise, din metodologie. În a doua, ce poți exersa pentru fiecare: e recomandarea noastră, nu o normă.
| Regula | Ce poți exersa |
|---|---|
| 10 subiecte în 3 ore; proba e eliminatorie, cu nota minimă 7,00 | Împărțirea timpului: 18 minute pe subiect, dacă împarți egal. |
| Comisia națională extrage 10 teme din lista numerotată a tematicii probei scrise | Recapitularea temă cu temă, pe toată lista. |
| Subiectele le formulează Comisia națională, în dimineața probei | Răspunsuri la enunțuri formulate de altcineva. |
| Subiectele se dictează, iar cele 3 ore încep după dictare | Simulări în care cineva îți dictează enunțurile. |
| Teza se scrie în caietul-tip, cu pix sau cerneală albastră, în limba română | Redactarea de mână, în română. |
| Telefoanele și ceasurile se depozitează, iar pe tablă se scriu ora de începere și ora de terminare | Urmărirea ritmului fără ceas la mână. |
| Fiecare dintre cei 3 membri ai comisiei tale de examen notează fiecare subiect, de la 1 la 10 | Un scris lizibil și răspunsuri ușor de urmărit. |
Cum îți împarți cele 3 ore
Cele 3 ore încep în momentul în care se termină dictarea ultimului subiect, iar atunci ora de început și ora de terminare se scriu pe tablă. Când pornește timpul, ai deci deja toate cele 10 enunțuri, fiecare trecut pe fila lui din caietul-tip.
Metodologia nu împarte timpul pe subiecte, nu spune cât de lung trebuie să fie un răspuns și nu impune ordinea în care redactezi subiectele. Cum îți împarți cele 3 ore hotărăști tu.
Aritmetica timpului, pe scurt. Sunt calcule, nu reguli.
3 ore înseamnă 180 de minute. Împărțite egal la 10 subiecte, dau 18 minute pe subiect.
Dacă îți păstrezi 10 minute la început, ca să citești toate enunțurile și să-ți alegi ordinea, și 10 minute la final, pentru recitire, rămân 160 de minute, adică 16 minute pe subiect.
În ambele variante, la jumătatea timpului, adică după o oră și jumătate, ai terminat 5 subiecte.
Reperele astea contează și pentru că ceasul nu rămâne la tine: telefoanele, ceasurile și celelalte dispozitive electronice se depozitează închise, într-un loc din sală la care nu ai acces până la final. Metodologia nu spune dacă în sală e un ceas la vedere sau dacă se anunță timpul rămas. Pe tablă se scriu doar ora de început și ora de terminare.
Întreabă comisia, la intrare, cum îți urmărești timpul. La exercițiu, notează-ți cât scrii de obicei într-un subiect de 18 minute, de exemplu câte pagini, ca să ai un reper și fără ceas.
Caietul se poate schimba o singură dată, în situații excepționale, dar timpul nu se prelungește: proba rămâne de 3 ore. Cum decurge ziua probei, de la intrare până la strângerea caietelor, afli din articolul despre ziua probei scrise.
Cum folosești tematica probei scrise
Comisia națională de elaborare a subiectelor pentru proba scrisă (pe scurt, Comisia națională) e formată din coordonatori de rezidențiat ai specialității, din toate centrele universitare în care se face pregătirea. În dimineața probei, președintele ei pune într-o urnă câte un bilet pentru fiecare temă numerotată din tematica probei scrise, iar un membru al comisiei extrage 10. Deci oricare temă din listă poate fi extrasă.
Listele diferă mult ca lungime: tematica de Farmacie clinică are la proba scrisă 35 de teme numerotate, cea de Stomatologie generală are 75. Lista ta o găsești în tematica specialității, pe pagina de tematici a Ministerului Sănătății.
Pentru pregătire, lucrezi temă cu temă, pe lista numerotată. Fă-ți din ea o listă de bifat și notează la fiecare temă dacă poți scrie despre ea, din memorie, un răspuns într-un timp fixat de tine. Așa vezi pe hârtie ce teme îți lipsesc.
Citește și începutul tematicii. Unele spun câte subiecte vin din fiecare parte, altele nu. De exemplu:
- Oncologie medicală: jumătate din subiecte sunt din oncologia medicală și jumătate din oncologia clinică.
- Gastroenterologie: proba scrisă se susține din tematica modulelor de Medicină internă și de Gastroenterologie, fiecare cu numerotarea ei. Tematica nu spune câte subiecte vin din fiecare modul.
- Gastroenterologie pediatrică: proba scrisă are o parte de trunchi comun și o parte de subspecialitate, tot fără o proporție.
Pregătește fiecare listă. Metodologia nu spune cum se ține cont de aceste părți la extragerea din urnă.
Uită-te și la bibliografie. La Farmacie clinică, fiecare temă are între paranteze trimiterea la titlul și la paginile din bibliografie, de exemplu „(4:1-24)”. Verifică și documentele publicate împreună cu tematica, pe aceeași pagină a ministerului: la Gastroenterologie, o clarificare adaugă o bibliografie pentru modulul de Medicină internă al probei scrise. Cum e construită o tematică și cum îi citești bibliografia afli din articolul despre tematica și bibliografia oficială.
Cum exersezi redactarea răspunsurilor descriptive
Pentru sesiunea din toamna lui 2026, referatul de aprobare care a însoțit proiectul de ordin, publicat de Ministerul Sănătății, consemnează că se impune menținerea formei de „10 întrebări descriptive”. Referatul leagă această formă doar de sesiunea octombrie – noiembrie. Metodologia nu folosește cuvintele „descriptiv” sau „grilă”: cere 10 subiecte, redactate în caietul-tip. De ce s-a păstrat forma descriptivă afli din articolul despre subiectele unice la nivel național.
Pentru o sesiune următoare, verifici formatul în metodologia în vigoare și în publicația sesiunii. Metodologia se publică în Monitorul Oficial înainte de începerea probelor. Ea prevede două sesiuni de examen pe an, iar la 23 octombrie publicația sesiunii următoare nu apăruse pe pagina „Examene și concursuri naționale” a Ministerului Sănătății. Din publicație afli perioada sesiunii, numărul de subiecte și durata probei scrise.
- De mână, pe hârtie. Teza se scrie în caietul-tip, exclusiv cu pix sau cerneală albastră. Exersează la fel, nu la tastatură, ca să afli cât scrii lizibil într-un subiect.
- Dacă nu poți scrie din motive medicale. Cu un certificat medical, o persoană desemnată de comisie scrie exact ce îi dictezi, într-o sală separată. Cererea se depune la universitatea centrului cu cel puțin 5 zile înainte; cu un certificat mai nou de 5 zile, vii cu el în dimineața examenului.
- În limba română. Teza se redactează în limba română. Dacă înveți și din surse în altă limbă, exersează termenii în română.
- Pe enunțuri formulate de altcineva. Subiectele le formulează Comisia națională, din temele extrase, iar metodologia nu spune că enunțul repetă titlul temei. Roagă un coleg să-ți formuleze enunțuri din teme ale tematicii și scrie pe ele.
- Cu un plan scurt. La exercițiu, începe fiecare răspuns cu un plan de câteva cuvinte-cheie, apoi scrie. Metodologia nu spune dacă în sală primești foi de ciornă, așa că întreabă comisia unde îți poți nota planul.
- Ușor de urmărit. Lucrarea o notează cei 3 membri ai comisiei tale de examen, fiecare pe fiecare subiect, pe baremul Comisiei naționale. Un răspuns împărțit în paragrafe sau pe puncte, scris citeț, se urmărește mai ușor.
- Verificat după sursă. După fiecare exercițiu, compară ce ai scris cu bibliografia temei: ce ai omis, ce ai greșit și unde ai pierdut timp.
Baremul se face în timpul probei: îl elaborează Comisia națională, pentru subiectele din ziua aceea, iar metodologia nu descrie cum e construit. De aceea, aici nu găsești reguli despre ce urmărește baremul. Metodologia nu prevede nici publicarea pe internet a subiectelor sau a baremului: baremul se afișează la sediul comisiei de examen, în cel mult o oră de la încheierea probei. Ce poți exersa dinainte e redactarea: pe teme din tematică, din bibliografia indicată, într-un timp fixat de tine.
Simularea cronometrată: 10 subiecte în 3 ore
O simulare completă îți arată ce nu vezi la un singur subiect: cum îți merge ritmul în a treia oră și cât timp pierzi între subiecte. Pașii urmează felul în care decurge proba:
- Tragi temele. Scrie pe bilete numerele temelor din tematica probei scrise și trage 10. Dacă tematica ta spune câte subiecte vin din fiecare parte, ca la Oncologie medicală, trage după acea împărțire. Dacă nu spune, trage din biletele tuturor listelor, amestecate.
- Cineva îți formulează și îți dictează enunțurile. Le scrii pe rând, fiecare pe foaia lui, ca pe filele caietului.
- Pornești timpul după dictare. Cel care ți-a dictat notează ora de început și ora de terminare pe o foaie pe care o vezi, ca pe tablă, și ține timpul. Telefonul și ceasul tău le lași în altă cameră.
- Scrii 3 ore, de mână, cu pix albastru, fără cărți și notițe la îndemână.
- Te evaluezi pe fiecare subiect separat, după bibliografie. Ca să afli cât ți-a luat fiecare, spune-i celui care ține timpul când treci la următorul, iar el notează ora.
Când nu ai 3 ore libere între gărzi, poți face simulări parțiale: 3 subiecte în 54 de minute păstrează același ritm, de 18 minute pe subiect. Simularea completă are sens măcar o dată înainte de examen, ca să știi cum arată a treia oră de scris. Când o pui în ultima săptămână afli din articolul despre ultima săptămână înainte de examen.
Recapitularea, temă cu temă
Și recapitularea o faci temă cu temă. De data asta nu scrii tot răspunsul: pe lista de bifat, scrie din memorie doar planul fiecărei teme, apoi verifică-l în bibliografie. Temele la care planul nu iese sunt cele de reluat.
Grilele, flashcardurile și rezumatele te ajută să verifici repede ce știi pe o temă, dar nu exersează redactarea: la proba scrisă cu 10 subiecte, răspunsul îl scrii, nu îl bifezi. Cum îți așezi exercițiile și simulările în calendar, de la data probei înapoi, afli din articolul despre planul de pregătire.
Pregătirea la Medicina de urgență, ATI și Radiologie
Medicina de urgență are metodologie proprie, iar proba scrisă e alta: un test grilă cu 250 de întrebări cu răspunsuri multiple, care durează 4 ore. Aritmetica de mai sus nu i se aplică.
ATI are o sesiune separată, cu publicație proprie. Regulile ATI vin dintr-o metodologie proprie, aprobată prin Ordinul ministrului sănătății nr. 4.533/2024, și sunt descrise în articolul despre excepțiile de la examenul de specialitate. După ea, proba scrisă e un chestionar cu 120 de întrebări, deci nici aici aritmetica de mai sus nu se aplică.
Radiologie-imagistică medicală: examenul obișnuit urmează regulile din acest articol. Examenul european de radiologie (EDiR), pe care îl pot alege rezidenții care îndeplinesc condițiile, se dă în limba engleză, după regulile organizatorului european. Ce e diferit la toate trei afli din articolul despre excepțiile de la examenul de specialitate.
Toate etapele examenului, pe scurt, sunt în ghidul examenului de specialitate.
Sursele
- Publicația Ministerului Sănătății pentru sesiunea 7 octombrie – 3 noiembrie 2026 (PDF, 9 pagini): proba scrisă (10 subiecte, 3 ore, nota minimă), Medicina de urgență, Radiologie.
- Metodologia examenului, aprobată prin ordinul comun nr. 3.393/6.495/2023 al ministerelor sănătății și educației, forma consolidată la 6 august 2026: comisiile, extragerea temelor, dictarea, caietul-tip, cele 3 ore, depozitarea, candidatul care nu poate scrie, baremul, notarea, publicarea metodologiei (art. 41, 6, 13, 22–26).
- Referatul de aprobare publicat de Ministerul Sănătății pentru proiectul de ordin: de ce, pentru sesiunea de toamnă, s-a propus menținerea formei descriptive.
- Tematici examen specialitate 2026: tematica probei scrise pentru fiecare specialitate, cu clarificările publicate împreună cu ea.
- OG nr. 18/2009, ordonanța rezidențiatului, forma actualizată publicată de Colegiul Medicilor din România: metodologiile proprii pentru Medicina de urgență și ATI.
- Publicația Ministerului Sănătății pentru examenul european de radiologie (EDiR): limba și regulile examenului european.
- Examene și concursuri naționale, pagina unde apar publicațiile fiecărei sesiuni, inclusiv cea pentru ATI.
- Metodologia examenului de specialitate la ATI, anexa la Ordinul ministrului sănătății nr. 4.533/2024: proba scrisă de la ATI.
Verificat pe publicația oficială la 23 octombrie 2026, împreună cu metodologia examenului în forma actualizată, referatul de aprobare, tematicile oficiale citate și ordonanța rezidențiatului. Calculele de timp și recomandările de exercițiu sunt ale noastre, nu reguli oficiale. Regulile probei se pot schimba printr-un nou ordin, iar formatul se confirmă în metodologia în vigoare și în publicația fiecărei sesiuni. Dacă găsești o diferență față de ce scrie aici, spune-ne și corectăm.
Dacă specialitatea ta e acoperită pe Grile-Specialitate, găsești acolo grile explicate, seturi de flashcarduri și rezumate pentru fiecare capitol, ca să-ți verifici cunoștințele. Redactarea celor 10 subiecte în 3 ore o exersezi separat, pe hârtie.



