Proba scrisă de Boli infecțioase s-a dat pe 7 octombrie 2026, în sesiunea 7 octombrie – 3 noiembrie 2026. Mai jos e baremul ei, transcris de pe foi: ce se punctează la fiecare subiect și câte puncte valorează fiecare element.
- Ce avem: toate cele 10 subiecte.
- Cum e redat: textul e cel de pe foaie, cu prescurtările și greșelile de tipar. Nu evaluăm baremul și nu explicăm răspunsurile.
- De unde e: detaliile sunt mai jos.
Subiectul 1. Etiologia sindromului febril prelungit
Bibliografia trecută pe barem: Adrian Streinu Cercel vol I, pg 50.
| Ce se punctează | Puncte |
| Punct din oficiu | 1 |
| Boli infecțioase | 2 |
| Endocardită | 0,5 |
| Focare septice profunde | 0,25 |
| TBC | 0,5 |
| Febra Q | 0,25 |
| Bruceloză | 0,25 |
| Infecții virale (HIV, CMV, EBV)-oricare dintre ele | 0,25 |
| Boli inflamatorii noninfecțioase | 1 |
| Exemple boli inflamatorii (oricare dintre ele): lupus, poliartrită reumatoidă, granulomatoze, panarterită nodoasă, sarcoidoză | 1 |
| Neoplazii/paraneoplazii | 2 |
| Alte cauze rare: hipertiroidie, trombembolism, postmedicamentos, febra de antibiotic, oricare dintre ele | 0,5 |
| Neelucidate/idiopatice | 0,5 |
| Total | 10 |
Subiectul 2. Utilizarea combinațiilor de antibiotice: obiective, indicații și dezavantaje
Bibliografia trecută pe barem: A Adrian Streinu Cercel, vol II pag 13.
| Ce se punctează | Puncte |
| Punct din oficiu | 1 |
| Obiective: | |
| • evitarea selecției mutațiilor de rezistență | 1 |
| • potențarea activității bactericide | 1 |
| • extinderea spectrului antibacterian | 1 |
| Indicații în funcție de bacteria implicată: | |
| • Mycobacterium spp. (tuberculosis, avium etc.) | 0,3 |
| • Staphylococcus aureus | 0,2 |
| • Brucella spp. | 0,2 |
| • Bacili Gram negativi | 0,3 |
| Infecții severe și profunde: | 0,5 |
| • Endocardită | 0,3 |
| • Sepsis, șoc septic | 0,3 |
| • Neuroinfecții | 0,3 |
| • Infecții osteoarticulare * | 0,3 |
| • Infecții intrabdominale | 0,3 |
| • Infecții respiratorii severe | 0,3 |
| • Infecții oculare * | 0,2 |
| Infecții nosocomiale | 0,5 |
| Pacient neutropenic | 0,5 |
| Pacient critic | 0,5 |
| Dezavantaje: | |
| • creșterea presiunii de selecție | 0,5 |
| • creșterea riscului cumulat de reacții adverse | 0,5 |
| Total | 10 |
* Pe foaie, cifra acestui rând nu stă clar în dreptul lui. Am trecut lectura cea mai probabilă; suma subiectului rămâne aceeași.
Subiectul 3. Principalele indicații terapeutice ale cefalosporinelor de generația a 3-a (orale și parenterale)
Bibliografia trecută pe barem: Adrian Streinu Cercel, vol 2, pg 38; Ceaușu vol 3, pg 1865-1867.
| Ce se punctează | Puncte |
| Punct din oficiu | 1 |
| Cefalosporine de generația a 3-a orale recomandate de a doua intenție în infecțiile ORL: | |
| • angine recidivante | 0,25 |
| • sinuzite acute | 0,25 |
| • otite medii acute la copii | 0,5 |
| • exacerbări acute ale BPOC | 0,5 |
| • cistite simple necomplicate | 0,5 |
| Cefalosporine de generația a 3-a parenterală, sunt indicate în: | |
| • infecții localizate și sistemice cu BGN | 0,25 |
| • infecții pneumococice inclusiv cu pneumococ cu sensibilitate diminuată la penicilină | 0,5 |
| • Pneumopatii bacteriene cu pneumococ sau BGN | 0,5 |
| • Abces cerebral (cu punct de plecare sfera ORL) | 0,25 |
| • Infecții intraabdominale | 0,25 |
| • Actinomicoza | 0,25 |
| • Lues (în caz de alergie la penicilină și afectare SNC) | 0,25 |
| • Gonoree | 0,25 |
| • Eradicare portaj nazal meningococ | 0,25 |
| • Tratamentul empiric al meningitelor acute cu pneumococ, meningococ sau H.influenzae, inclusiv purpura fulminas | 0,5 |
| • Pielonefrita acută și infecții urinare severe | 0,5 |
| • Infecții nozocomiale cu BGN inclusiv Pseudomonas aeruginosa, inclusiv picior diabetic * | 0,5 |
| • Febra la pacientul neutropenic * | 0,25 |
| • Borelioza Lyme | 0,25 |
| • Febra tifoidă, paratifoidă și alte salmonelloze severe | 0,25 |
| • Exacerbări BPOC | 0,25 |
| • Uretrite | 0,25 |
| • Boli inflamatorii pelvine | 0,25 |
| • Infecții de părți moi, infecții osteoarticulare * | 0,25 |
| • Antibioticoprofilaxia în chirurgia abdominopelvină | 0,25 |
| • Efectul sinergic al cefotaximei cu fosfomicina injectabilă pe MRSA | 0,25 |
| • Efectul sinergic al ceftriaxonei cu amoxicilina pe Enteroccocus faecalis | 0,5 |
| Total | 10 |
* Pe foaie, cifra acestui rând nu stă clar în dreptul lui. Am trecut lectura cea mai probabilă; suma subiectului rămâne aceeași.
Subiectul 4. Complicațiile varicelei
Bibliografia trecută pe barem: Adrian Streinu Cercel, vol 1, pg 194.
| Ce se punctează | Puncte |
| Punct din oficiu | 1 |
| Pneumonia variceloasă primară mai frecvent la adulți, gravide, pacienți monodeprimați și nou-născuți. Poate avea aspect de pneumonie interstițială, uneori însoțită de sindrom de detresă respiratorie acută a adultului care în absența tratamentului antiviral necesită ventilație mecanică și posibilă evoluție spre deces | 2 |
| Crupul varicelos determinat de inflamația și ulcerațiile mucoasei laringiene produse de VZV poate evolua spre asfixie necesitând îngrijiri ORL și ATI | 1 |
| Complicații neurologice: | |
| • Meningita, | 0,5 |
| • Encefalita, | 0,5 |
| • Cerebelita acută cu ataxie cerebeloasă | 0,5 |
| • Nevrite, poliradiconevrite | 0,5 |
| • Mielite, vasculite cerebrale | 0,5 |
| • Ataxia cerebeloasă survine mai ales la copii și are de obicei evoluție autolimitantă | 0,5 |
| Alte afecțiuni viscerale: | 1 |
| • Hepatită | |
| • Pancreatită | |
| • Apendicită | |
| Sindrom REYE constă în asocierea unei encefalopatii acute cu degenerescență grăsoasă a ficatului în cazul administrării de aspirină în evoluția varicelei | 1 |
| Suprainfectare bacteriană a leziunilor cutanate favorizată de prurit și grataj cel mai frecvent produse de stafilococ și streptococ. Aspect variabil de pustule, furuncule sau celulite (diagnostic diferențial cu leziuni din varicelă) | 1 |
| Total | 10 |
Subiectul 5. Tetanosul generalizat – tabloul clinic în perioada de stare
Bibliografia trecută pe barem: Adrian Streinu Cercel vol II, pg. 396-398.
| Ce se punctează | Puncte |
| Punct din oficiu | 1 |
| Trismus | 0,5 |
| Tulburări de vorbire | 0,2 |
| Tulburări de masticație | 0,2 |
| Imposibilitatea deschiderii gurii | 0,2 |
| Disfagie | 0,2 |
| Contracturi tonice permanente | 0,2 |
| • dureroase | 0,2 |
| • la nivelul musculaturii cefei | 0,2 |
| • la nivelul musculaturii umărului | 0,2 |
| • la niveul musculaturii spatelui | 0,2 |
| Risus sardonicus | 0,5 |
| • ”rânjet forțat”-contractura musculaturii feței | 0,3 |
| • rigiditatea peretelui abdominal | 0,3 |
| Opistotonus | 0,5 |
| • ”arc de cerc” | 0,25 |
| • membre superioare în flexie | 0,25 |
| • membre inferioare în extensie | 0,25 |
| • hiperreflexie osteotendinoasă | 0,25 |
| Ortotonus –”drept ca o scândură” | 0,3 |
| Pleurostotonus –”arc de cerc” | 0,3 |
| Emprostotonus -ghemuit | 0,3 |
| Contractură tonică generalizată | 0,2 |
| • dureroasă | 0,2 |
| • permanentă | 0,2 |
| • sonofobie | 0,2 |
| • fotofobie | 0,2 |
| Contracturi clonice | 0,2 |
| • Spasme musculare | 0,2 |
| • hiperreactivitatea sistemului nervos simpatic | 0,2 |
| Transpirații profuze | 0,2 |
| Tahicardie | 0,2 |
| Cianoză | 0,2 |
| Agitație | 0,2 |
| Starea de conștiență păstrată | 0,2 |
| Forme severe: | |
| • laringospasm | 0,2 |
| • apnee | 0,2 |
| Deces prin asfixie | 0,2 |
| Total | 10 |
Subiectul 6. Principiile antibioticoterapiei în sepsis
Bibliografia trecută pe barem: Adrian Streinu Cercel, vol II, pg. 278-280.
| Ce se punctează | Puncte |
| Punct din oficiu | 1 |
| • tratament empiric | 0,5 |
| • în maxim o oră | 0,5 |
| • administrare intravenoasă | 0,5 |
| Spectru adecvat etiologiilor | 1 |
| • bactericide | 0,2 |
| • asocieri | 0,2 |
| • antifungice | 0,2 |
| • antivirale | 0,2 |
| Dezescaladare | 1 |
| • conform antibiogramei | 0,5 |
| • când evoluția e favorbilă | 0,2 |
| Optimizarea | 1 |
| • ajustarea dozelor | 0,2 |
| • ajustarea posologiei | 0,2 |
| • conform farmacocineticii/conform farmacodinamicii | 0,2 |
| Eliminarea focarelor septice | 1 |
| Reevaluarea după 48-72 ore | 1 |
| • evoluție clinică nefavorabilă | 0,2 |
| • pentru bacterii multirezistente | 0,2 |
| Total | 10 |
Subiectul 7. Manifestările clinice în endocardita infecțioasă
Bibliografia trecută pe barem: Adrian Streinu Cercel, vol 1, pg 54, 55.
| Ce se punctează | Puncte |
| Punct din oficiu | 1 |
| Manifestări clinice nespecifice: | |
| • Febra lipsă | 1 |
| • Febră prelungită | 0,5 |
| • Febră ca expresie a emboliilor mari și infarctizărilor | 0,2 |
| • Anorexie | 0,2 |
| • Anemie | 0,3 |
| • Scădere ponderală | 0,2 |
| • Frison | 0,2 |
| • Transpirație | 0,2 |
| • Manifestări gastrointestinale | 0,2 |
| Manifestări cardiace | |
| • Modificare de suflu preexistent | 1 |
| • Suflu cardiac nou | 1 |
| Manifestări cutanate | |
| • Peteșii | 0,5 |
| • Leziuni Janeway | 0,5 |
| • Noduli Osler | 0,5 |
| Pete retiniene | 0,5 |
| Manifestări renale | 0,5 |
| • Insuficiență renală acută | |
| • Embolii septice | |
| • complexe imune | |
| Manifestări atipice | |
| • musculo scheletale (mono/oligoartrite, lombalgii, dorsalgii, miozite) | 0,5 |
| • manisfestări neurologice (AVC, microabcese, meningite purulente) | 0,5 |
| • manifestări abdominale – splenomegalie | 0,5 |
| Total | 10 |
Subiectul 8. Factorii de risc asociați candidozei invazive
Bibliografia trecută pe barem: Adrian Streinu Cercel, vol 2, pg 496.
| Ce se punctează | Puncte |
| Punct din oficiu | 1 |
| Antibioterapie prelungită | 1 |
| Corticoterapie prelungită | 1 |
| Imunosupresie secundară transplantului de organe solide | 0,75 |
| Chimioterapie agresivă | 0,5 |
| Prezența cateterelor venoase/urinare cu biofilm | 0,75 |
| Nutriția parenterală | 0,25 |
| Hemodializă | 0,25 |
| Chirurgie în sfera gastrointestinală și toracică | 0,25 |
| Internare prelungită în ATI | 0,5 |
| Greutate mică la naștere | 0,25 |
| Arsuri severe | 0,5 |
| Infecție HIV cu CD4 <200/mm³ | 0,75 |
| Diabetul zaharat | 0,75 |
| Utilizarea drogurilor intravenos | 0,5 |
| Vârste extreme | 0,5 |
| Colonizarea cu Candida spp la nivelul mai multor zone anatomice | 0,5 |
| Total | 10 |
Subiectul 9. Infecții de tract urinar recurente: etiologie, factori favorizanți
Bibliografia trecută pe barem: Adrian Streinu Cercel vol II, pg 537.
| Ce se punctează | Puncte |
| Punct din oficiu | 1 |
| Etiologie: | |
| • Proteus, Klebsiella, Pseudomonas, Acinetobacter, Enterobacter | 2 |
| • Enterococcus, Staphylococcus saprophyticus | 1,5 |
| • Candida | 1 |
| • Au posibilitatea de a adera și persista la nivel urotelial | 0,5 |
| Factori favorizanți: | |
| • Diabetul zaharat necontrolat – inhibarea activării neutrofilelor | 0,4 |
| • Obstrucție mecanică – stază urinară (ex: prolaps genital însoțit de cistocel) | 0,4 |
| • Cauze neurogene de stază urinară (leziuni medulare, vezica neurogenă) | 0,2 |
| • Tumori | 0,2 |
| • Atrofia mucoasei vaginale și modificarea profilului hormonal la menopauză | 0,4 |
| • Adenomul de prostată | 0,4 |
| • Existența refluxului vezico-uretral | 0,4 |
| • Hidronefroza | 0,4 |
| • Litiaza renală | 0,4 |
| • Prezența unui corp străin | 0,4 |
| • Administrarea unor terapii sistemice imunosupresoare | 0,4 |
| Total | 10 |
Subiectul 10. Diagnosticul de laborator și imagistic în spondilodiscite
Bibliografia trecută pe barem: Ceaușu Emanuel vol II, pg 1539-1540.
| Ce se punctează | Puncte |
| Punct din oficiu | 1 |
| Nici o metodă nu este 100% efectivă | 0,5 |
| Leucocitoza | 0,5 |
| • Poate fi prezentă | |
| • Este nespecifică | |
| • poate fi leucopenie la sugari și imunodeprimați | |
| Markeri inflamatori: | |
| • De obicei crescuți | 0,5 |
| • Utili în monitorizarea postchirurgicală | 0,5 |
| Hemoculturi: | 1 |
| • pozitive | |
| • utile în diagnostic și tratament | |
| • nu se însoțesc de frison | |
| Puncția aspirativă: | 0,5 |
| • Este cea mai folosită metodă de diagnostic | 0,3 |
| • preferabil sub control CT mai ales la localizările cervicale și dorsale | 0,2 |
| Semne radiologice de infecție spinală: | 0,5 |
| • Apar la 2 săptămâni – 3 luni de la debut | 0,2 |
| • reducerea spațiului intervertebral | 0,3 |
| • neregularitatea platourilor vertebrale | 0,3 |
| • Uneori tumefacția părților moi paravertebrale | 0,2 |
| • semne tardive: fracturi vertebrale, cifoză segmentară, anchiloză osoasă | 0,2 |
| • infecția tuberculoasă cu calcificări în părțile moi | 0,3 |
| CT: | 0,5 |
| • mult mai utilă decât radiografia | 0,2 |
| • evidențiază compresia elementelor neurale și gradul afectării vertebrale | 0,3 |
| RMN: | 1 |
| • Identifică țesuturile infectate | 0,3 |
| • dezavantaj: artefacte, claustrofobie | 0,2 |
| Scintigrafia: | 0,5 |
| • Utilă în diagnostic | |
| • Foarte bună pentru răspunsul la tratament | |
| Total | 10 |
Despre baremul pe care îl avem
- Ce e: 7 pagini de barem și lista subiectelor, fotografiate după probă și trimise nouă, câte o fotografie pe pagină. Nu e o publicație oficială: metodologia cere doar afișarea baremului la sediul comisiei de examen. Nu avem o a doua fotografie, independentă, a acelorași pagini; lista de pe avizier confirmă titlurile.
- Antetul: „BAREM SUBIECTE – EXAMEN SPECIALITATE / – PROBA SCRISĂ BOLI INFECȚIOASE – / 7.10.2026”.
- Punctajul: fiecare subiect dă exact 10 puncte, cu 1 punct din oficiu.
- Trimiterile: la fiecare subiect, baremul tipărește trimiterea la tratatul lui Adrian Streinu Cercel sau la cel al lui Ceaușu, cu volumul și pagina. Bibliografia rezumatelor pe acele teme citează capitolele care conțin paginile respective.
Subiectele nu se știu dinainte: în dimineața probei, un membru al Comisiei naționale extrage 10 bilete din urna cu toate temele tematicii, iar comisia formulează subiectele din temele extrase. Detaliile sunt în articolul despre subiectele unice la nivel național.
Comparația baremului cu rezumatele din platformă, subiect cu subiect, e în articolul „Subiectele de la Boli infecțioase, sesiunea de toamnă 2026, puse lângă rezumatele pe aceleași teme”.
Toate baremele pe care le avem sunt pe pagina cu baremele examenului de specialitate. Ai baremul de la altă specialitate sau paginile care ne lipsesc? Trimite-ne fotografiile la hello@marsilian.com.
Pe Grile-Specialitate, la Boli infecțioase, rezumatele pe cele 54 de teme din tematica oficială sunt în secțiunea „Subiecte examen”, numerotate ca tematica. Le folosești la recapitulare, temă cu temă.